14 definiții pentru cleștar (unealtă)
- explicative DEX (9)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
CLEȘTAR2, cleștare, s. n. Unealtă folosită la tragerea cercurilor pe vasele de lemn făcute din doage. – Clește + suf. -ar.
cleștar2 sn [At: DAMÉ, T. 88 / Pl: ~e / E: clește + -ar] 1 (Înv) Clește special cu care se trag cercurile pe vasele din doage de lemn. 2 (Reg) Prăjini puse cruciș pe acoperiș pentru a-i mări rezistența. 3 (Reg) Unealtă de pescuit asemănătoare cu sacul, dar mai lungă și cu gura mai mare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLEȘTAR2 (pl. -are) sn. 🔧 O unealtă a dogarului, numită și clește (🖼 1290).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
CLEȘTAR2, cleștare, s. n. Unealtă de dogărie cu care se trag forțat cercurile la vasele de lemn făcute din doage. – Clește + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ibogdank
- acțiuni
CLEȘTAR2 ~i m. 1) Specie de organisme mici, având aparatul bucal adaptat pentru înțepat și supt. 2) Mic animal din clasa arahnidelor, care se hrănește cu făina cerealelor depozitate în magazii. /clește + suf. ~ar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CLEȘTAR3 ~e n. Unealtă de dogărie cu care se trag cercurile vaselor; clește. /clește + suf. ~ar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cleștar n. cleștele dogarului.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLEȘTE sn. 1 🔧 Unealtă de fier de care se servește fieraru spre a ținea strîns fierul pe care-l lucrează, cu care se scot cuie, etc. (🖼 1291); Ⓕ: a socoate cuiva vorba cu ~le, a izbuti cu mare greutate să scoată cîteva vorbe răspicate din gura cuiva ¶ 2 🔧 Unealtă de fier cu care se sgîndărește focul din sobă și cu care se scot tăciunii aprinși (🖼 1291) ¶ 3 🏚 Piedica de oprit frîna, lanțul sau frînghia, de strîns roata de la moara de apă; de aci, Ⓕ: a strînge pe cineva în ~, a-l aduce la strîmtoare, a-i pune sula ’n coaste ¶ 4 🔧 Unealtă de lemn a tîmplarului, numită și „teasc”, „șurub” sau „crivală” ¶ 5 🔧 Cîrligul de la scaunul sau calul tîmplarului (🖼 1292) ¶ 6 🔧 Vîrtejul sau șurupul de la tejgheaua tîmplarului ¶ 7 🔧 O unealtă a dogarului = CLEȘTAR2 ¶ 8 pl. 🐒 Incisivii de lapte ai calului, cari cresc în primele 6-8 zile, și cari sînt înlocuiți la vîrsta de 2-2 1/2 ani [vsl. klěšte].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
CLEȘTE, clești, s. m. 1. Unealtă de fier sau de alt metal, alcătuită din două brațe articulate între ele și încovoiate la un capăt spre interior, care servește la apucarea, transportarea, întoarcerea etc. unei piese. ♦ Expr. A prinde (sau a apuca, a strînge) pe cineva (ca) în(tr-un) clește = a prinde pe cineva la strîmtoare; a-l încolți, a-l forță să cedeze. A-i scoate cuiva vorba (din gură) cu cleștele = a decide cu greu pe cineva să vorbească. ♦ Unealtă de fier cu care se ațîță focul și se scot tăciunii aprinși. 2. Nume dat picioarelor de dinainte ale racului; foarfece. – Slav (v. sl. klĕšta).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
cleștar2 (unealtă) s. n., pl. cleștare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cleștar2 (unealtă) s. n., pl. cleștare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cleștar (unealtă) s. n., pl. cleștare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
CLEȘTAR s. I. (TEHN.) clește. (Cu ~ul dogarul trage cercurile la butoaie.) II. (ZOOL.; Tyrogliphus farinae) păianjenul făinii.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CLEȘTAR s. (TEHN.) clește. (Cu ~ dogarul trage cercurile la butoaie.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
cleștar, cleștaresubstantiv neutru
- 1. Unealtă folosită la tragerea cercurilor pe vasele de lemn făcute din doage. DEX '09sinonime: clește
etimologie:
- Clește + -ar. DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.