opțiuni
  • info

7 definiții pentru clefăit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CLEFĂÍT, clefăituri, s. n. Faptul de a clefăi; zgomot produs de cel care clefăie. – V. clefăi.

CLEFĂÍT, clefăituri, s. n. Faptul de a clefăi; zgomot produs de cel care clefăie. – V. clefăi.

clefăit1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: clefăi] 1-6 Clefăire (1-6).

CLEFĂÍT, clefăituri, s. n. Faptul de a clefăi;. plescăit. Clefăitul aluatului s-amesteca în clefăitul glodului de pe uliță. CAMILAR, N. II 325.

CLEFĂÍT ~uri n. 1) v. A CLEFĂI. 2) Sunet caracteristic produs de cel care clefăie; plescăit. /v. a clefăi

clefăit n. Mold. lucrarea de a clefăi: clefăitul fălcilor.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CLEFĂÍT s. v. plescăit.

CLEFĂIT s. clefăială, molfăială, molfăire, molfăit, molfăitură, plescăială, plescăit. (Cînd mănîncă se aude un ~.)

Intrare: clefăit (s.n.)
clefăit1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clefăit
  • clefăitul
  • clefăitu‑
plural
  • clefăituri
  • clefăiturile
genitiv-dativ singular
  • clefăit
  • clefăitului
plural
  • clefăituri
  • clefăiturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

clefăit, clefăiturisubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a clefăi; zgomot produs de cel care clefăie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: plescăit
    • format_quote Clefăitul aluatului s-amesteca în clefăitul glodului de pe uliță. CAMILAR, N. II 325. DLRLC
etimologie:
  • vezi clefăi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.