5 definiții pentru clădit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CLĂDÍT s. n. Faptul de a clădi.V. clădi.

CLĂDÍT s. n. Faptul de a clădi.V. clădi.

clădit1 sn [At: PAMFILE, A. R. 162 / Pl: ~uri / E: clădi] 1 Clădire (1). 2 Meserie a constructorului.

CLĂDÍT s. n. Faptul de a clădi, așezare sistematică a unor obiecte în grămezi, teancuri, clăi etc. Ca și încărcatul finului în car, clăditul... sau făcutul clăilor cere o deosebită măiestrie, de la care atîrnă păstrarea finului. PAMFILE, R. 162.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: clădit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clădit
  • clăditul
  • clăditu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • clădit
  • clăditului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

clăditsubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a clădi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ca și încărcatul fînului în car, clăditul... sau făcutul clăilor cere o deosebită măiestrie, de la care atîrnă păstrarea fînului. PAMFILE, A. R. 162. DLRLC
etimologie:
  • vezi clădi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.