4 definiții pentru ciuruit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciuruit3, ~ă a [At: DELAVRANCEA, ap. DDRF / V: ~răit3, ciorăit3 / Pl: ~iți, ~e / E: ciurui] 1 Trecut prin ciur (1). 2 Plin de răni (provocate de gloanțe, de înțepături etc.). 3 Ciupit de vărsat. 4-5 Găurit (peste tot). 6 (Înv; îs) Foaia ~ă a nasului Osul etmoidal. 7 (D. germenele oului fecundat; pbl) Divizat.

ciuruit4, ~ă a [At: DA / V: ~răit4, ciorăit4 / Pl: ~iți, ~e / E: ciurui2] (Îvr) Care a curs susurând.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: ciuruit (adj.)
ciuruit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciuruit
  • ciuruitul
  • ciuruitu‑
  • ciurui
  • ciuruita
plural
  • ciuruiți
  • ciuruiții
  • ciuruite
  • ciuruitele
genitiv-dativ singular
  • ciuruit
  • ciuruitului
  • ciuruite
  • ciuruitei
plural
  • ciuruiți
  • ciuruiților
  • ciuruite
  • ciuruitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ciuruit (adj.)

etimologie: