8 definiții pentru ciupit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIUPIT1 s. n. Acțiunea de a ciupi.V. ciupi.

CIUPIT1 s. n. Acțiunea de a ciupi.V. ciupi.

ciupit1 sn [At: BARONZI, L. 105 / Pl: ~uri și ~e / E: ciupi] 1-14 Ciupire (1-14). 15 (Îvp; îe) ~ele (sau ~urile) calului Năravurile calului.

CIUPIT1 s. n. Acțunea de a ciupi.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CIUPIT s. ciupire, pișcare, pișcat. (~ cuiva.)

Intrare: ciupit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciupit
  • ciupitul
  • ciupitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ciupit
  • ciupitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciupitsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi ciupi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.