7 definiții pentru ciocofleandură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciocofleándură sf [At: ALECSANDRI, T. 1344 / V: ~orofl~ / Pl: ~lénduri / E: ctm ciocoi2 + fleandură] (Prt) 1-10 Ciocoi2 (6-15).

CIOCOFLEÁNDURĂ, ciocoflenduri, s. f. (Peior. și ir.) Ciocoi1. [Pl. și: ciocoflendure] – Ciocoi1 + fleandură.

CIOCOFLEÁNDURĂ, ciocoflendure, s. f. (Peior. și ir.) Ciocoi1. – Ciocoi1 + fleandură.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ciocofleándură (-co-flean-) s. f., g.-d. art. ciocofléndurii; pl. ciocoflénduri

ciocofleándură s. f. (sil. -flean-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIOCOFLEÁNDURĂ s. v. ciocoi.

Intrare: ciocofleandură
ciocofleandură1 (pl. -i) substantiv feminin admite vocativul
  • silabație: cio-co-flean-
substantiv feminin (F55)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciocofleandură
  • ciocofleandura
plural
  • ciocoflenduri
  • ciocoflendurile
genitiv-dativ singular
  • ciocoflenduri
  • ciocoflendurii
plural
  • ciocoflenduri
  • ciocoflendurilor
vocativ singular
  • ciocofleandură
  • ciocofleanduro
plural
  • ciocoflendurilor
ciocofleandură2 (pl. -e) substantiv feminin admite vocativul
  • silabație: cio-co-flean-
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciocofleandură
  • ciocofleandura
plural
  • ciocoflendure
  • ciocoflendurele
genitiv-dativ singular
  • ciocoflendure
  • ciocoflendurei
plural
  • ciocoflendure
  • ciocoflendurelor
vocativ singular
  • ciocofleandură
  • ciocofleanduro
plural
  • ciocoflendurelor

ciocofleandură

etimologie:

  • Ciocoi + fleandură
    surse: DEX '09 DEX '98