10 definiții pentru ciobăniță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIOBĂNIȚĂ, ciobănițe, s. f. Femeie care paște, păzește și îngrijește oile; soție de cioban; păstoriță, păcurăriță. – Cioban + suf. -iță.

CIOBĂNIȚĂ, ciobănițe, s. f. Femeie care paște, păzește și îngrijește oile; soție de cioban; păstoriță, păcurăriță. – Cioban + suf. -iță.

ciobăniță sf [At: COSTINESCU / Pl: ~țe / E: cioban2 + -iță] 1 Soția ciobanului. 2 Băciță.

CIOBĂNIȚĂ, ciobănițe, s. f. Păzitoare de oi sau soție de cioban; păstoriță. Iță grăia înainte, spunînd că basmul cu uliul îl știe din neagra străinătate, unde l-a fost dus tatăl săuacolo îl cîntau ciobanii și ciobănițele. CAMILAR, TEM. 244. Ciobanul sta culcat cu capul în poala ciobăniței. GALACTION, O. I 319.

CIOBĂNIȚĂ ~e f. 1) Femeie care are în grijă oile; păstoriță; ovicultoare. 2) Soție de cioban. /cioban + suf. ~iță

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ciobăniță s. f., g.-d. art. ciobăniței; pl. ciobănițe

ciobăniță s. f., g.-d. art. ciobăniței; pl. ciobănițe

ciobăniță s. f., g.-d. art. ciobăniței; pl. ciobănițe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CIOBĂNIȚĂ s. păstoriță, (înv. și reg.) păcurăriță, (reg.) ciobăncuță, păcurăreasă.

CIOBĂNIȚĂ s. păstoriță, (înv. și reg.) păcurăriță, (reg.) ciobăncuță, păcurăreasă.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ciobăniță, ciobănițe s. f. femeie / fată victimă a unui viol.

Intrare: ciobăniță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciobăniță
  • ciobănița
plural
  • ciobănițe
  • ciobănițele
genitiv-dativ singular
  • ciobănițe
  • ciobăniței
plural
  • ciobănițe
  • ciobănițelor
vocativ singular
  • ciobăniță
  • ciobănițo
plural
  • ciobănițelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciobăniță, ciobănițesubstantiv feminin

  • 1. Femeie care paște, păzește și îngrijește oile; ovicultoare; soție de cioban. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Iță grăia înainte, spunînd că basmul cu uliul îl știe din neagra străinătate, unde l-a fost dus tatăl său – acolo îl cîntau ciobanii și ciobănițele. CAMILAR, TEM. 244. DLRLC
    • format_quote Ciobanul sta culcat cu capul în poala ciobăniței. GALACTION, O. I 319. DLRLC
etimologie:
  • Cioban + sufix -iță. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.