11 definiții pentru ciobănesc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciobănesc, ~ească a [At: BELDIMAN, TR. 385 / Pl: ~ești / E: cioban + -esc] 1 De cioban2 (1). 2 Pastoral. 3 Al ciobanului2 (1).

CIOBĂNÉSC, -EÁSCĂ, ciobănești, adj. Care aparține ciobanului, privitor la cioban, specific ciobanului. ◊ Câine ciobănesc = nume dat unor rase de câini mari și puternici, folosiți de obicei pentru paza turmelor și a stânii. – Cioban + suf. -esc.

CIOBĂNÉSC, -EASCĂ, ciobănești, adj. Care aparține ciobanului, privitor la cioban, specific ciobanului. ◊ Câine ciobănesc = rasă de câine mare și puternic, folosită de obicei pentru paza turmelor și a stânii. – Cioban + suf. -esc.

CIOBĂNÉSC, -EÁSCĂ, ciobănești, adj. De cioban; care aparține ciobanului. Cîine ciobănesc. Măciucă ciobănească.

CIOBĂNÉSC ~eáscă (~éști) Care ține de ciobani; propriu ciobanilor; păstoresc. Câine ~. /cioban + suf. ~esc

ciobănesc a. de cioban: să-mi dai glugă ciobănească POP. ║ ciobănește, adv. ca ciobanii, după obiceiul ciobanilor: băiatul se pune ciobănește într’un genunchiu CR.

1) cĭobănésc, -eáscă adj. De cĭoban.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ciobănésc adj. m., f. ciobăneáscă; pl. m. și f. ciobănéști

ciobănésc adj. m., f. ciobăneáscă; pl. m. și f. ciobănéști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIOBĂNÉSC adj. v. pastoral.

CIOBĂNESC adj. pastoral, păstoresc, (înv. și reg.) păcurăresc. (Viață ~.)

Intrare: ciobănesc
ciobănesc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciobănesc
  • ciobănescul
  • ciobănescu‑
  • ciobănească
  • ciobăneasca
plural
  • ciobănești
  • ciobăneștii
  • ciobănești
  • ciobăneștile
genitiv-dativ singular
  • ciobănesc
  • ciobănescului
  • ciobănești
  • ciobăneștii
plural
  • ciobănești
  • ciobăneștilor
  • ciobănești
  • ciobăneștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)