5 definiții pentru ciațiu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciațiu sn [At: DEX2 / P: ci-a~ / Pl: ~ii / E: lat ciatium] (Bot) Inflorescență fără înveliș, cu o singură floare femeiască și restul bărbătești.

CIÁȚIU, ciații, s. n. (Bot.) Inflorescență reprezentând o grupare de mai multe flori bărbătești fără înveliș, cu o singură floare femeiască. [Pr.: ci-a-] – Din lat. ciatium.

CIÁȚIU, ciații, s. n. (Bot.) Inflorescență reprezentând o grupare de mai multe flori bărbătești fără înveliș, cu o singură floare femeiască. [Pr.: ci-a-] – Din lat. ciatium.

CIÁȚIU s.n. (Bot.) Inflorescență reprezentând o grupare de mai multe flori bărbătești fără înveliș, cu o singură floare femeiască. [Pron. ci-a-. / < fr. cyathe, cf. gr. kyathos].

CIÁȚIU s. n. inflorescență cimoasă, o grupare de mai multe flori mascule fără înveliș, cu o singură floare femelă. (< lat. cyathium)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ciáțiu s. n. (sil. ci-a-țiu), pl. ciáții

Intrare: ciațiu
  • silabație: ci-a-țiu
substantiv neutru (N53)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciațiu
  • ciațiul
  • ciațiu‑
plural
  • ciații
  • ciațiile
genitiv-dativ singular
  • ciațiu
  • ciațiului
plural
  • ciații
  • ciațiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)