7 definiții pentru chișai


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chișái sn [At: I. GOLESCU, C. 103 / Pl: ~uri / E: bg кища] (Reg) 1 Pământ gras, de culoare albă sau gălbuie, cleios, folosit pentru lipirea caselor Si: humă, lut. 2 Pământ de luncă bun de lucrat. 3 Strat nisipos și pietros străbătut de apă. 4 Pietriș mai mărunt decât cel care se pune pe șosea. 5 Pământ nisipos inferior nisipului. 6 Nisip pe care nu crește iarbă. 7 (Pex) Mic șes mănos așezat mai jos față de vecinătate.

chișáĭ n., pl. urĭ (cp. cu chișav). Bz. Nomol, nisip moale în care se îngroapă picĭoru saŭ caru și de care se feresc oameniĭ cînd trec pin vad (V. șușaĭ și pufar). Ml. (Cod.) Pămînt bun de lucrat. V. cifaĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chișái (pop.) s. n., pl. chișáiuri

chișái s. n., pl. chișáiuri


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chișái (chișáiuri), s. n. – Argilă. Mag. kösó „sare gemă”, după Bogrea, Dacor., IV, 799; însă schimbarea semantică nu este clară. DAR preferă să se refere la radicalul sl. kiš- „umed”, cf. chișav. În Munt.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

chișái s.n. (reg., înv.) 1. pământ gras, cleios, cu care se lipesc casele; humă, lut. 2. pământ nisipos care menține umezeala.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CHIȘÁI s. n. (CONSTR.) Nisip fin, îmbibat cu apă, formând o masă fluidă, care nu e propice ca teren de fundație.

Intrare: chișai
substantiv neutru (N67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chișai
  • chișaiul
  • chișaiu‑
plural
  • chișaiuri
  • chișaiurile
genitiv-dativ singular
  • chișai
  • chișaiului
plural
  • chișaiuri
  • chișaiurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)