3 definiții pentru chenăruire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHENĂRUÍRE, chenăruiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a chenărui și rezultatul ei. – V. chenărui.

CHENĂRUÍRE, chenăruiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a chenărui și rezultatul ei. – V. chenărui.

chenăruire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: chenărui] (Nob) Împrejmuire cu chenar Si: chenăruit1.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chenăruíre s. f. (sil. -ru-i-), pl. chenăruíri

Intrare: chenăruire
chenăruire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chenăruire
  • chenăruirea
plural
  • chenăruiri
  • chenăruirile
genitiv-dativ singular
  • chenăruiri
  • chenăruirii
plural
  • chenăruiri
  • chenăruirilor
vocativ singular
plural

chenăruire

  • 1. rar Acțiunea de a chenărui și rezultatul ei.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi chenărui
    surse: DEX '98 DEX '09