9 definiții pentru cercală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cercálă2 sf [At: ANTIPA, P. 114 / Pl: ~le / E: cerc] 1 Unealtă în formă de sac. 2 Unealtă pentru pescuit, constând în două nuiele îndoite în formă de arcuri, așezate cruciș și legate la mijloc, de capetele cărora se prinde o plasă pătrată Si: crâsnic de-mână (sau fără coadă), crâstaș fără coadă, ghelbereu.

cercálă1 sf [At: MARIAN, V. 166 / Pl: ~le / E: cerca] Jurubiță cu care se încearcă culoarea (roșie) ca să se vadă dacă se prinde bine.

cercală f. crâsnic fără coadă de pescuit sglăvoacele. [Lit.: sondaj].

cercálă f., pl. e (rus. čerpálo, tîrboc de scos peștele mic din năvod, d. čérpatĭ, a scoate din apă. V. cĭorpac). Nord. Cĭorpac de prins pește din rîŭ. V. micĭog, meredeŭ.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CERCÁLĂ s. v. crâsnic.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cercálă (cercắli), s. f. – Năvod, plasă de pescuit. Rut. čekalo (Drăganu, Dacor., VI, 267); r s-ar explica prin asimilarea cu vb. a cerca. Din rom. ar putea proveni mag. cserkálo.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cercálă, cercăli, s.f. – (reg.) Plasă mică pentru prins pești (Lenghel, 1979); năvod. – Din ucr. čekalo (Drăganu, cf. DER); din cerc (< lat. circus) (MDA). Cuv. rom. > magh. cserkáló (DER).

cercálă, cercăli, s.f. – Plasă mică pentru prins pești (Lenghel 1979); năvod. – Din ucr. čekalo (Drăganu cf. DER). Din rom. provine magh. cserkáló (DER).

Intrare: cercală
substantiv feminin (F51)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cerca
  • cercala
plural
  • cercăli
  • cercălile
genitiv-dativ singular
  • cercăli
  • cercălii
plural
  • cercăli
  • cercălilor
vocativ singular
plural