CAȘERAT, -Ă, cașerați, -te, s. n., adj. 1. S. n. (Tipogr.) Lipirea unui strat de hârtie, a unui celuloid etc. pe un carton pentru a-i da aspect mai frumos. 2. Adj. (Despre confecții) Cu un strat de spumă poliuretanică fixat între tricot și căptușeală. – V. cașera.

cașerat², ~ă [At: DEX² / Pl: ~ați, ~e / E: fr cacher] 1 (D. coli de hârtie sau de carton) Pe care s-a lipit o coală de hârtie sau de carton, pentru a-i da un aspect mai frumos. 2 (D. confecții) Cu un strat de spumă poliuretanică fixat între tricot și căptușeală.

CAȘERAT, -Ă, cașerați, -te, s. n., adj. 1. S. n. (Tipogr.) Lipirea unui strat de hârtie, a unui celuloid etc. pe un carton pentru a-i da aspect mai frumos. 2. Adj. (Despre confecții) Cu un strat de spumă poliuretanică fixat între tricot și căptușeală. – După fr. cacher.

cașerat, -ă adj. ♦ 1. (Despre țesături) ◊ „Ceea ce stârnește curiozitatea este proveniența materialului, un amestec ingenios de tricot și buret. Din ce sunt confecționate? [vestele] Dintr-un material cașerat. Încep să mă dumiresc. Termenul, adoptat – se pare – după verbul francez cacher (ascunde), se referă la spuma poliuretanică «îngropată» între tricot și căptușeală, care face ca vestele să fie ușoare, comode la purtat și foarte călduroase.” I.B. 5 XII 67 p. 3. ♦ 2. (Despre cartoane) Cu suprafață lucioasă obținută prin aplicarea unei folii v. tetrapak (cf. fr. cacher; DN3, DEX-S)

cașerat s. n., adj. m., pl. cașerați; f. sg. cașerată, pl. cașerate