14 definiții pentru cavalerie (ordin)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CAVALERÍE2, cavalerii, s. f. (Înv.) 1. Instituția (sau ordinul) cavalerilor. 2. Decorație, ordin în gradul de cavaler. – Din it. cavalleria.

CAVALERÍE2, cavalerii, s. f. (Înv.) 1. Instituția (sau ordinul) cavalerilor. 2. Decorație, ordin în gradul de cavaler. – Din it. cavalleria.

cavalerie2 sf [At: LET. II, 338/22 / V: ~larie, (pfm; înv) căvălărie / Pl: ~ii / E: it cavalleria] 1 (Iuz) Decorație (în grad de cavaler) Si: ordin. 2 (Liv) Rang de cavaler al unui ordin. 3-4 Instituție sau ordin al cavalerilor. 5 (Pex) Atitudine nobilă.

CAVALERÍE2, cavalerii, s. f. (Învechit) Decorație (în grad de cavaler), ordin. Au trimes cavalerii la 3 prefecți, Iancu, Axentie și Balint. GHICA, A. 504. Cu mare bucurie am primit înștiințarea că ai primit cavaleria sfintei Anei. KOGĂLNICEANU, S. 42. – Variantă: (rar) căvălăríe (M. I. CARAGIALE, C. 10) s. f.

CAVALERÍE2, cavalerii, s. f. (Înv.) 1. Instituția (sau ordinul) cavalerilor (I). 2. Decorație, ordin. – It. cavalleria.

CAVALERÍE1 s.f. (Liv.) Demnitatea, rangul de cavaler al unui ordin. ♦ Demnitate, atitudine nobilă. [Gen. -iei. / < fr. cavalerie, it. cavalleria].

CAVALERÍE1 s. f. demnitatea, rangul de cavaler al unui ordin. (< it. cavalleria, fr. cavalerie)

CAVALÉRIE2 ~i f. 1) ist. Ordin al cavalerilor. 2) înv. Distincție militară; ordin în gradul de cavaler. /<it. cavalleria, fr. cavalerie

CĂVĂLĂRÍE s. f. v. cavalerie2.

căvălărie f. pop. decorațiune. [Rus. KAVALERIĬA].

căvălăríe f. (ngr. kavallaria, cavalerie, adică „gradu de cavaler”). Pop. Medalie, decorațiune.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cavalerie2 (înv.) (ordinul cavalerilor) s. f., art. cavaleria, g.-d. art. cavaleriei; pl. cavalerii, art. cavaleriile

cavaleríe (ordinul cavalerilor) s. f., art. cavalería, g.-d. art. cavaleríei; pl. cavaleríi, art. cavaleríile

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

căvălăríe s.f. (pop., înv.) decorație.

Intrare: cavalerie (ordin)
cavalerie2 (ordin) substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cavalerie
  • cavaleria
plural
  • cavalerii
  • cavaleriile
genitiv-dativ singular
  • cavalerii
  • cavaleriei
plural
  • cavalerii
  • cavaleriilor
vocativ singular
plural
căvălărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căvălărie
  • căvălăria
plural
  • căvălării
  • căvălăriile
genitiv-dativ singular
  • căvălării
  • căvălăriei
plural
  • căvălării
  • căvălăriilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cavalerie, cavaleriisubstantiv feminin

învechit
  • 1. Instituția (sau ordinul) cavalerilor. DEX '09
    • diferențiere livresc Demnitatea, rangul de cavaler al unui ordin. DN
      • diferențiere1. Demnitate, atitudine nobilă. DN
  • 2. Decorație, ordin în gradul de cavaler. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Au trimes cavalerii la 3 prefecți, Iancu, Axentie și Balint. GHICA, A. 504. DLRLC
    • format_quote Cu mare bucurie am primit înștiințarea că ai primit cavaleria sfintei Anei. KOGĂLNICEANU, S. 42. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.