6 definiții pentru caustică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

caústică sf [At: LTR / P: ca-us~ / Pl: ~ice / E: fr caustique] (Rar) Pată luminoasă obținută prin întâlnirea razelor reflectate sau care străbat un sistem optic.

CAÚSTICĂ s.f. Pată luminoasă obținută prin întâlnirea razelor reflectate sau care străbat un sistem optic. [Pron. ca-us-. / cf. fr. caustique].

CAÚSTIC, -Ă, caustici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre substanțe chimice) Care arde, distruge țesutul animal și vegetal. ◊ Sodă caustică = hidrat de sodiu cristalizat, cu multe întrebuințări în industrie. 2. Adj. Fig. Mușcător, satiric. 3. S. f. (Fiz.) Pată luminoasă de forma unei suprafețe care înfășoară razele reflectate sau refractate într-un sistem optic, reprezentând imaginea deformată a unei surse de lumină. – Din it. caustico, lat. causticus.

CAÚSTIC, -Ă, caustici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre substanțe chimice) Care arde, distruge țesutul animal și vegetal. ◊ Sodă caustică = hidrat de sodiu cristalizat, cu multe întrebuințări în industrie. 2. Adj. Fig. Mușcător, satiric. 3. S. f. (Fiz.) Pată luminoasă de forma unei suprafețe care înfășoară razele reflectate sau refractate într-un sistem optic, reprezentând imaginea deformată a unei surse de lumină. – Din it. caustico, lat. causticus.

CAÚSTIC, -Ă I. adj. 1. (despre substanțe) care distruge țesuturile animale și vegetale. 2. (fig.) mușcător, ironic, răutăcios, satiric. II. s. f. pată luminoasă obținută într-un sistem optic. (< fr. caustique, lat. causticus, gr. kaustikos)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

caústică s. f., g.-d. art. caústicii

caústică s. f., g.-d. art. caústicii

Intrare: caustică
caustică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: Ortografic, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caustică
  • caustica
plural
  • caustici
  • causticile
genitiv-dativ singular
  • caustici
  • causticii
plural
  • caustici
  • causticilor
vocativ singular
plural

caustică

  • 1. fizică Pată luminoasă de forma unei suprafețe care înfășoară razele reflectate sau refractate într-un sistem optic, reprezentând imaginea deformată a unei surse de lumină.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: