11 definiții pentru catren

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CATREN, catrene, s. n. Strofă (sau poezie) formată din patru versuri. – Din fr. quatrain.

CATREN, catrene, s. n. Strofă (sau poezie) formată din patru versuri. – Din fr. quatrain.

catren sn [At: DN2 / Pl: ~e / E: fr quatrain] 1-2 (Strofă sau) poezie de patru versuri.

CATREN, catrene, s. n. Strofă de patru versuri. Multe poezii ale lui Eminescu sînt alcătuite dintr-o succesiune de catrene.Mai am un vers s-adaug la cel dîntîi catren. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 113.

CATREN, catrene, s. n. Strofă (sau poezie) de patru versuri. – Fr. quatrain.

CATREN s.n. Strofă (sau poezie) de patru versuri. [< fr. quatrain < quatre – patru].

CATREN s. n. strofă (poezie) de patru versuri; tetrastih. (< fr. quatrain)

CATREN ~e n. Strofă din patru versuri. /<fr. quatrain

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

catren (desp. ca-tren) s. n., pl. catrene

catren (ca-tren) s. n., pl. catrene

catren s. n. (sil. -tren), pl. catrene

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CATREN (< fr. quatrain, derivat de la quatre, patru) Strofă alcătuită din patru versuri, avînd aceeași lungime sau lungimi diferite, Ex. Și dacă ramuri bat în geam Și se cutremur plopii, E ca în minte să te am Și-ncet să te apropii... (M. EMINESCU, Și dacă...) Cultivată în poezia Renașterii și în cea modernă catrenul apare și ca poezie cu formă fixă. El este frecvent folosit și în epigrame. Ex. UNUI POET: Găsesc că prea se-ngînfă el Cu păru-i arhiabondent. Alecsandri era mai chel, Și... parcă-avea mai mult talent! (CINCINAT PAVELESCU, Epigrame) De asemenea, sînt unele poezii lirice alcătuite dintr-un singur catren. Ex. De cînd viața mea te știe, O suferință port mereu: Frumusețea ta-i o poezie, Pe care n-am făcut-o eu. (L. BLAGA, Catren)

Intrare: catren
  • silabație: ca-tren info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • catren
  • catrenul
  • catrenu‑
plural
  • catrene
  • catrenele
genitiv-dativ singular
  • catren
  • catrenului
plural
  • catrene
  • catrenelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

catren, catrenesubstantiv neutru

  • 1. Strofă (sau poezie) formată din patru versuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Multe poezii ale lui Eminescu sunt alcătuite dintr-o succesiune de catrene. DLRLC
    • format_quote Mai am un vers s-adaug la cel dintîi catren. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 113. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.