12 definiții pentru casabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

casábil, ~ă a [At: LTR / Pl: ~i, ~e / E: fr cassable] 1-2 Casant (1-2). 3 (D. o hotărâre judecătorească) Care poate fi casată (1).

CASÁBIL, -Ă, casabili, -e, adj. 1. Casant. 2. (Despre o hotărâre judecătorească) Care poate fi casat (1). – Din fr. cassable.

CASÁBIL, -Ă, casabili, -e, adj. 1. Casant. 2. (Despre o hotărâre judecătorească) Care poate fi casat (1). – Din fr. cassable.

CASÁBIL, -Ă, casabili, -e, adj. 1. Care se poate sparge; casant. 2. (Despre o sentință judecătorească) Care poate fi anulat în condițiile prevăzute de lege.

CASÁBIL, -Ă, casabili, -e, adj. 1. Casant. 2. (Despre o hotărâre judecătorească) Care poate fi casat. – După fr. cassable.

CASÁBIL, -Ă adj. 1. Casant. 2. (Despre o hotărâre judecătorească) Care poate fi anulat în urma unui apel sau a unui recurs. [Cf. fr. cassable].

CASÁBIL, -Ă adj. 1. casant. 2. (despre o hotărâre judecătorească) care poate fi anulat în urma unui recurs. (< fr. cassable)

CASÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) v. CASANT. 2) jur. Care poate fi casat. /<fr. cassable


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

casábil adj. m., pl. casábili; f. casábilă, pl. casábile

casábil adj. m., pl. casábili; f. sg. casábilă, pl. casábile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CASABIL adj. casant, (pop.) spărgăcios, (reg.) spărtigos. (Un obiect ~.)

Intrare: casabil
casabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • casabil
  • casabilul
  • casabilu‑
  • casabilă
  • casabila
plural
  • casabili
  • casabilii
  • casabile
  • casabilele
genitiv-dativ singular
  • casabil
  • casabilului
  • casabile
  • casabilei
plural
  • casabili
  • casabililor
  • casabile
  • casabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

casabil

etimologie: