5 definiții pentru carnefice
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
carnefice sm [At: DN3 / Pl: nct / E: it carnefice] (Liv; rar) Călău.
CARNEFICE s.m. (Liv.) Călău, gîde. [< it. carnefice].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CARNEFICE s. m. călău, gâde. (< it. carnefice) corectat(ă)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CARNEFICE m. livr. Persoană care execută osândiții la moarte. /<fr. carnefice[1]
- Etimonul provine din italiană, nu din franceză. Nu am găsit înregistrare a acestui cuvânt în dicționarele de limbă franceză. — Ladislau Strifler
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
carnefice s. m., pl. carnefici
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: carnefice
substantiv masculin (M51) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată: