CARIERĂ¹, cariere, s. f. Exploatare minieră de suprafață, de unde se extrag diverse substanțe minerale, materiale de construcții etc. și unde toate lucrările se execută sub cerul liber. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. carrière.

carieră² sf [At: DA ms / P: ~ri~ / Pl: ~re / E: fr carrière] Exploatare minieră de unde se extrag diferite varietăți de substanțe minerale, materiale de construcții etc. și unde toate lucrările se execută sub cerul liber Si: mină¹, (reg) baie.

CARIERĂ¹, cariere, s. f. Exploatare minieră de unde se extrag diferite varietăți de substanțe minerale, materiale de construcții etc. și unde toate lucrările se execută sub cerul liber. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. carrière.

CARIERĂ¹, cariere, s. f. Loc de unde se extrag diferite varietăți de piatră, marmură, pietriș sau nisip. La carieră detunăturile izbucneau de trei ori pe zi. JIANU, 32. – Pronunțat: -ri-e-.

CARIERĂ¹, cariere, s. f. Loc de unde se extrag diferite varietăți de piatră, pietriș, marmură sau nisip. [Pr.: -ri-e-] – Fr. carrière.

CARIERĂ¹ s.f. Loc de unde se scoate piatră, marmură etc. [Pron. -ri-e-. / < fr. carrière].

CARIERĂ¹ s. f. loc de unde se scoate piatră, marmură etc. (< fr. carrière)

CARIERĂ¹ ~e f. Exploatare minieră la suprafața solului de unde se extrage material de construcție (piatră, marmură, roci etc.). [G.-D. carierei; Sil. -ri-e-] /<fr. carriere

carieră f. 1. loc închis pentru alergări de cai sau de care; 2. fig. câmpul în care se desfășoară vieața, cursul vieții; 3. profesiune: a le deschide o carieră EM. ║: f. locul de unde se scoate piatră, marmoră.

*2) cariéră f., pl. e (fr. carrière, d. lat. quadraria, d. quadrare, a cĭopli pătrat). Locu de unde se scoate peatră ș. a.

carieră (exploatare minieră; profesie) (desp. -ri-e-) s. f., g.-d. art. carierei; pl. cariere

carieră (exploatare minieră, profesie) (-ri-e-) s. f., g.-d. art. carierei; pl. cariere

carieră (exploatare minieră, profesie) s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. carierei; pl. cariere

Duceți-mă înapoi la cariere! – E vorba de carierele de piatră de la Siracuza, un fel de ocnă, unde vestitul tiran Dionisie trimitea pe cei pe care voia să-i pedepsească. Într-o zi l-a trimis acolo și pe poetul grec Philoxene, căruia tiranul, care se credea și el poet, i-a citit niște versuri. Solicitat să-și spună părerea, Philoxene a răspuns sincer că versurile sînt proaste. După cîtva timp, Dionisie, compunînd alt poem, l-a rechemat pe Philoxene să i-l citească. Și iarăși l-a întrebat ce părere are. Drept răspuns, poetul s-a adresat străjerilor care îl aduseseră, spunîndu-le: „Duceți-mă înapoi la cariere!” De atunci, cuvintele acestea sînt folosite cînd vrei să spui cuiva că opera asupra căreia ți s-a cerut părerea e de așa natură, încît preferi să te duci să spargi pietre… IST.