10 definiții pentru carete


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

caréte sm [At: COSTINESCU / V: căr~ / Pl: ~eți / E: car1 + -ete] 1 Car1 (1). 2 Larve nedefinite mai îndeaproape care se formează pe anumite alimente. 3 (Reg; csc) Muci (la om și la unele animale).

CARÉTE, careți, s. m. Nume dat unor viermișori care se formează pe anumite alimente. – Car1 + suf. -ete.

CARÉTE, careți, s. m. Nume dat unor viermișori care se formează pe anumite alimente. – Car1 + suf. -ete.

CARÉTE, careți, s. m. (Mai ales la pl.) Nume dat unor viermușori care se formează pe unele alimente (brînză, făină, carne etc.).

CARÉTE, careți, s. m. Nume dat unor viermișori care se formează pe anumite alimente. – Din car2 + suf. -ete.

CARÉTE ~ți m. Viermi mici care apar pe unele alimente. /car + suf. ~ete


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

caréte (viermișor) s. m., pl. caréți

caréte (viermișor) s. m., pl. caréți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CARÉTE s. v. cârcăiac, câșiță, scolopendră, strepede.

carete s. v. CÎRCĂIAC. CÎȘIȚĂ. SCOLOPENDRĂ. STREPEDE.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

carete, careți s. m. v. capelmaistru.

Intrare: carete
substantiv masculin (M46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • carete
  • caretele
plural
  • careți
  • careții
genitiv-dativ singular
  • carete
  • caretelui
plural
  • careți
  • careților
vocativ singular
plural

carete

etimologie:

  • Car + sufix -ete.
    surse: DEX '09 DEX '98