opțiuni
  • info

9 definiții pentru carena

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CARENA, carenez, vb. I. Tranz. 1. A repara carena unei nave. ♦ A așeza o navă pe o coastă pentru a o repara. 2. A echipa un vehicul cu carenaj. 3. A curăța carena unei nave de depuneri vegetale și animale și a o vopsi. – Din fr. caréner, lat. carenare.

carena vt [At: DEX2 / Pzi: ~nez / E: fr caréner, lat carenare] 1 A repara (1) carena unei nave. 2 A așeza o navă pe o coastă pentru a o repara. 3 A acoperi cu tablă suprafața unui vehicul de mare viteză. 4 A curăța carena (1) unei nave de corpurile străine (alge, scoici etc.) lipite de ea.

CARENA, carenez, vb. I. Tranz. 1. A repara carena unei nave. ♦ A așeza o navă pe o coastă pentru a o repara. 2. A acoperi cu tablă suprafața exterioară a unui vehicul de mare viteză. – Din fr. caréner, lat. carenare.

CARENA vb. I. tr. 1. (Mar.) A curăți carena unei nave de corpurile străine (alge, scoici etc.) lipite de ea. ♦ A repara carena unei nave. ♦ A așeza o navă pe o coastă pentru a o repara. 2. A acoperi cu tablă suprafața exterioară a unui vehicul de mare viteză. [Cf. fr. caréner, it. carenare].

CARENA vb. tr. 1. a repara, a curăți carena unei nave. 2. a așeza o navă pe o coastă în vederea reparării carenei. 3. a acoperi cu tablă suprafața exterioară a unui vehicul. (< fr. caréner, it. carenare)

A CARENA ~ez tranz. 1) (nave) A înclina pe o coastă pentru a curăța sau a repara carena; a canarisi. 2) (vehicule de mare viteză) A acoperi cu un carenaj. /<fr. caréner, it. carenare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

carena (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. carenez, 3 carenează; conj. prez. 1 sg. să carenez, 3 să careneze

carena (a ~) vb., ind. prez. 3 carenează

carena vb., ind. prez. 1 sg. carenez, 3 sg. și pl. carenează

Intrare: carena
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • carena
  • carenare
  • carenat
  • carenatu‑
  • carenând
  • carenându‑
 singular plural
  • carenează
  • carenați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • carenez
 (să)
  • carenez
  • carenam
  • carenai
  • carenasem
a II-a (tu)
  • carenezi
 (să)
  • carenezi
  • carenai
  • carenași
  • carenaseși
a III-a (el, ea)
  • carenează
 (să)
  • careneze
  • carena
  • carenă
  • carenase
plural I (noi)
  • carenăm
 (să)
  • carenăm
  • carenam
  • carenarăm
  • carenaserăm
  • carenasem
a II-a (voi)
  • carenați
 (să)
  • carenați
  • carenați
  • carenarăți
  • carenaserăți
  • carenaseți
a III-a (ei, ele)
  • carenează
 (să)
  • careneze
  • carenau
  • carenară
  • carenaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

carena, carenezverb

  • 1. A repara carena unei nave. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. A așeza o navă pe o coastă pentru a o repara. DEX '09 DEX '98 DN
      sinonime: canarisi
  • 2. A echipa un vehicul cu carenaj. DEX '09 DN
  • 3. A curăța carena unei nave de depuneri vegetale și animale și a o vopsi. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.