16 definiții pentru carenă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CARÉNĂ, carene, s. f. 1. Partea exterioară a corpului unei nave, care se găsește sub linia de plutire. 2. Proeminență prelungită a unor organe. Carena sternului la păsări. 3. (Bot.) Structură în corola leguminoaselor alcătuită din două petale inferioare care cresc unite. – Din fr. carène, it. carena.

CARÉNĂ, carene, s. f. 1. Partea exterioară a corpului unei nave, care se găsește sub linia de plutire. 2. Proeminență prelungită a unor organe. Carena sternului la păsări. 3. (Bot.) Structură în corola leguminoaselor alcătuită din două petale inferioare care cresc unite. – Din fr. carène, it. carena.

carenă sf [At: OLLĂNESCU, O. 369 / V: (pop) -rínă / Pl: ~ne / E: fr carène, it carena] 1 Partea exterioară a corpului unei nave, care se găsește sub linia de plutire. 2 (Pop) Lemn curbat care formează partea de jos a luntrei și ale cărui extremități formează piscurile. 3 (Zlg) Proeminență alungită a unor organe. 4 (Bot) Structură în corola leguminoaselor alcătuită din două petale inferioare care cresc unite.

CARÉNĂ, carene s. f. Parte inferioară a unei nave, care stă în apă, sub linia de plutire.

CARÉNĂ, carene, s. f. Partea inferioară a unei nave, care stă în apă. – Ngr. karena (<it.).

CARÉNĂ s.f. 1. Partea din corpul navei care stă sub apă. ♦ Volumul de apă dislocat de un plutitor sau de o navă. 2. Porțiune din corola leguminoaselor, în formă de luntre, care ia naștere prin unirea celor două petale inferioare. 3. Ieșitură a unui organ sau a unui os. 4. Creasta osului stern la păsări. [Pl. -ne. / < fr. carène, it. carena].

CARÉNĂ s. f. 1. parte din coca unei nave, sub apă. ◊ volumul de apă dislocat de un plutitor, de o navă. 2. porțiune din corola leguminoaselor, în formă de luntre, prin unirea celor două petale inferioare. 3. ieșitură a unui organ, a unui os. 4. prelungire a sternului la păsări. 5. proeminență alungită în roca unei galerii sau peșteri calcaroase. (< fr. carène, it. carena)

CARÉNĂ ~e f. 1) (la păsări) Proeminență alungită în formă de creastă a sternului pe care sunt fixați mușchii pieptului și care acționează aripile. 2) bot. Porțiune din corola leguminoaselor care ia naștere din concreșterea a două petale inferioare. 3) Parte exterioară a unei nave care se află sub linia de plutire. /<fr. carene, it. carena

carenă f. partea corăbiei ce stă cufundată în apă, când e încărcată.

carínă f., pl. e (ngr. karina; lat. carina). Ĭeșitura saŭ ascuțișu funduluĭ corăbiilor și bărcilor. (Cele cu fundu lat, ca lotca, n’au carină). – Rar carénă (it. carena).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

carénă s. f., g.-d. art. carénei; pl. caréne

carénă s. f., g.-d. art. carénei; pl. caréne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CARÉNĂ s. (MAR.) (rar) operă vie. (~ unei nave.)

CARE s. (MAR.) (rar) operă vie. (~ unei nave.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

carénă (caréne), s. f. – Partea exterioară a corpului unei nave. – Var. carină. Fr. carène, var. din ngr. ϰαρίνα (Gáldi 158).

Intrare: carenă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • care
  • carena
plural
  • carene
  • carenele
genitiv-dativ singular
  • carene
  • carenei
plural
  • carene
  • carenelor
vocativ singular
plural

carenă

  • 1. Partea exterioară a corpului unei nave, care se găsește sub linia de plutire.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Volumul de apă dislocat de un plutitor sau de o navă.
      surse: DN
  • 2. Proeminență prelungită a unor organe.
    surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
    exemple
    • Carena sternului la păsări.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • diferențiere Ieșitură a unui organ sau a unui os.
      surse: DN
    • diferențiere Creasta osului stern la păsări.
      surse: DN
  • 3. botanică Structură în corola leguminoaselor alcătuită din două petale inferioare care cresc unite.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 4. Proeminență alungită în roca unei galerii sau peșteri calcaroase.
    surse: MDN '00

etimologie: