7 definiții pentru cardan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cardán sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr cardan] Sistem de suspensie sau de articulație care permite mișcarea în toate sensurile.

CARDÁN, cardane, s. n. Sistem de suspensie sau de articulație, care permite mișcarea în toate sensurile. – Din fr. cardan.

CARDÁN, cardane, s. n. Sistem de suspensie sau de articulație, care permite mișcarea în toate sensurile. – Din fr. cardan.

CARDÁN s.n. Sistem de suspensie sau de articulație care permite uneia dintre părțile lui să-și păstreze o anumită poziție sau direcție indiferent de mișcările suportului ei. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. cardan, cf. Cardan – matematician italian].

CARDÁN s. n. sistem de suspensie sau de articulație care permite uneia dintre părțile lui să-și păstreze o anumită poziție sau direcție, indiferent de mișcările suportului ei. (< fr. cardan)

CARDÁN ~e n. Sistem de suspensie sau de articulație care permite deplasarea în toate direcțiile, indiferent de mișcările suportului ei. /<fr. cardan


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cardán s. n., pl. cardáne

cardán s. n., pl. cardáne

Intrare: cardan
cardan1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cardan
  • cardanul
  • cardanu‑
plural
  • cardane
  • cardanele
genitiv-dativ singular
  • cardan
  • cardanului
plural
  • cardane
  • cardanelor
vocativ singular
plural
cardan2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cardan
  • cardanul
  • cardanu‑
plural
  • cardanuri
  • cardanurile
genitiv-dativ singular
  • cardan
  • cardanului
plural
  • cardanuri
  • cardanurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cardan

  • 1. Sistem de suspensie sau de articulație, care permite mișcarea în toate sensurile.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: