8 definiții pentru carcalete (băutură)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CARCALÉTE s. n. Băutură preparată din vin, sirop și sifon. – Et. nec.

CARCALÉTE s. n. Băutură preparată din vin, sirop și sifon. – Et. nec.

carcaléte2 sn [At: DA / Pl: nct / E: nct] Băutură preparată din vin, sirop și sifon.

CARCALÉTE s. m. (Rar) Băutură care se prepară dintr-un amestec de vin, sirop și sifon.

CARCALÉTE s. n. Băutură preparată din vin, sirop și sifon.

CARCALÉTE ~ți m. Băutură preparată din vin, sirop și sifon. /Orig. nec.

carcaléte și -éț m. (bg. skakalec, lăcustă). Sud. Om fără căpătîĭ (în est „amant”). Șpriț compus din sirop, vin, apă gazoasă și puțin rom (numaĭ forma -ete). corectată


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: carcalete (băutură)
substantiv neutru (N35)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • carcalete
  • carcaletele
plural
genitiv-dativ singular
  • carcalete
  • carcaletelui
plural
vocativ singular
plural

carcalete (băutură)

  • 1. Băutură preparată din vin, sirop și sifon.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: