6 definiții pentru caracal

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

caracal sm [At: BARCIANU / Pl: ~i / E: nct] (Zlg) Râs2 (Lynx lynx).

CARACAL s. m. linx cu urechile negre, în Africa și în stepele din sud-vestul Asiei; râs de pustiu. (< fr., sp. caracal)

CARACAL ~i m. 1) Specie de pisică sălbatică, cu blana roșcată și urechi negre. 2) Blana acestui animal. /<fr. caracal

caracal m. soiu de pisică sălbatică din genul linxului: blană de caracal.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

caracal (-li), s. m. – Rîs, linx (Lynx caracal). – Var. carachiul, caraculac. Tc. kara kulak „ureche neagră”, conservat și în toponimul Caracal. Var. este un rezultatul unei confuzii cu carachiul „blană de astrahan”, din rus. karakulĭ „de astrahan”.

Intrare: caracal
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caracal
  • caracalul
  • caracalu‑
plural
  • caracali
  • caracalii
genitiv-dativ singular
  • caracal
  • caracalului
plural
  • caracali
  • caracalilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

caracal, caracalisubstantiv masculin

  • 1. Linx cu urechile negre, în Africa și în stepele din sud-vestul Asiei; râs de pustiu. MDN '00
    sinonime: râs
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.