Definiția cu ID-ul 428866:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
caracal (-li), s. m. – Rîs, linx (Lynx caracal). – Var. carachiul, caraculac. Tc. kara kulak „ureche neagră”, conservat și în toponimul Caracal. Var. este un rezultatul unei confuzii cu carachiul „blană de astrahan”, din rus. karakulĭ „de astrahan”.