7 definiții pentru capucin (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

capucín, ~ă [At: CARAGIALE, ap. CADE / V: ~uțín, ~ă / Pl: ~i, ~e / E: it capuccino] 1-2 smf, a (Călugăr catolic) care face parte dintr-o ramură a Ordinului Franciscan. 3 sn (Iuz) Capuținer.

CAPUCÍN, -Ă, capucini, -e, adj., s. m. și f. (Călugăr) care face parte dintr-o ramură a Ordinului franciscan. – Din it. cappuccino.

CAPUCÍN, -Ă, capucini, -e, adj. (Despre călugări; adesea substantivat) Care face parte dintr-o ramură a Ordinului franciscan. – Din it. cappuccino.

CAPUCÍN, -Ă, capucini, -e, adj. (Despre călugări, adesea substantivat) Care face parte dintr-o ramură a Ordinului franciscan. – It. cappuccino.

CAPUCÍN ~ă (~i, ~e) și substantival (în biserica catolică) Care ține de ordinul călugărilor franciscani. /<it. cappuccino


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

capucín adj. m., s. m., pl. capucíni; adj. f., s. f. capucínă, pl. capucíne

capucín adj. m., s. m., pl. capucíni; f. sg. capucínă, pl. capucíne

Intrare: capucin (adj.)
capucin1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capucin
  • capucinul
  • capucinu‑
  • capuci
  • capucina
plural
  • capucini
  • capucinii
  • capucine
  • capucinele
genitiv-dativ singular
  • capucin
  • capucinului
  • capucine
  • capucinei
plural
  • capucini
  • capucinilor
  • capucine
  • capucinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

capucin, -ă capucin (2) capucină

  • 1. (Călugăr) care face parte dintr-o ramură a Ordinului franciscan.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: