6 definiții pentru capelatură

Explicative DEX

CAPELATURĂ, capelaturi, s. f. (Mar.) Capelare. – Capela + suf. -tură.

CAPELATURĂ, capelaturi, s. f. (Mar.) Capelare. – Capela + suf. -tură.

capelatu sf [At: DEX2 / Pl: ~ri / E: capela + -tură] Capelare.

CAPELATU s.f. Capelare. [După fr. capelage].

CAPELATU s. f. 1. loc de pe catarg unde se capelează parâmele. 2. ansamblul capetelor parâmelor capelate de catarg. (după fr. capelage)

Ortografice DOOM

capelatu s. f., pl. capelaturi

Sinonime

CAPELATU s. v. capelare.

Intrare: capelatură
capelatură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capelatu
  • capelatura
plural
  • capelaturi
  • capelaturile
genitiv-dativ singular
  • capelaturi
  • capelaturii
plural
  • capelaturi
  • capelaturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

capelatu, capelaturisubstantiv feminin

  • 1. marină Capelare. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: capelare
    • 1.1. Loc de pe catarg unde se capelează parâmele. MDN '00
    • 1.2. Ansamblul capetelor parâmelor capelate de catarg. MDN '00
etimologie:
  • Capela + -tură. DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.