opțiuni

12 definiții pentru canci


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÁNCI adv. (Arg.) (Absolut) deloc, nimic. – Din țig. kanč.

cánci av [At: I. CR. III, 87 / E: țg kanš] 1-2 (Absolut) deloc.

CANCI adv. (Arg.) (Absolut) deloc, nimic. – Din țig. kanč.

CÁNCI adv. (Familiar) Nimic, (absolut) deloc; ioc. Toată ziua, toc! toc! toc!... Dar mîncare, canci! CONTEMPORANUL, I 405. Pronunțat monosilabic.

CANCI adv. (Fam.) (Absolut) de loc, nimic. – Țig. kanč.

cáncĭ adv. (țig. kanč, „ceva”, în fraze negative „nimic”, ca fr. rien, nimic, d. lat. rem, lucru. Cp. și cu rus. kónče, fără greșală, absolut). Fam. Nimic, ĭoc: Aĭ banĭ? – Cancĭ!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

canci (arg.) adv.

canci adv.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CANCI adv. v. nimic.

canci adv. v. NIMIC.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cánci adj. – Nimic, zero, absolut deloc (Arg.). Țig. kanč (Graur 133; Vasiliu, GS, VII, 106; Juillant 160).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

canci (țig.) I adv. deloc. II pron. neg. (în propoziții afirmative) nimic.

Intrare: canci
canci adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • canci

canci

etimologie: