7 definiții pentru calico (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

calicó sn [At: DA ms / V: ~et / E: eg calico, fr calicot] Pânză care imită pielea, folosită în legătoria de cărți.

CALICÓ s. n. Pânză care imită pielea, folosită în legătoria de cărți. – Din engl. calico, fr. calicot.

CALICÓ s. n. Pânză care imită pielea, folosită în legătoria de cărți. – Din engl. calico, fr. calicot.

CALICÓ s.n. Țesătură de bumbac imprimată, folosită mai ales ca pânză de legat cărți. [< fr., it. calicot, cf. Calicut – oraș în India].

CALICÓ s. n. pânză imprimată, mai ales în legătoria de cărți. (< engl. calico, fr. calicot)

CALICÓ n. Pânză care imită pielea, folosită în legătoria de cărți. /<engl. calico, fr. calicot


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

calicó s. n., art. calicóul

Intrare: calico (s.n.)
substantiv neutru (N81)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • calico
  • calicoul
  • calicou‑
plural
genitiv-dativ singular
  • calico
  • calicoului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

calico (s.n.)

  • 1. Pânză care imită pielea, folosită în legătoria de cărți.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: