5 definiții pentru calabrian (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CALABRIÁN, -Ă, calabrieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Primul etaj al cuaternarului, caracterizat prin scăderea temperaturii apelor și începutul fenomenului de polaritate normală. 2. Adj. Care se referă la calabrian (1). – Din fr. calabrien.

CALABRIÁN s.n. Ultimul etaj al pliocenului de facies marin. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -bri-an. / < fr. calabrien, cf. Calabria – regiune în sudul Italiei].

CALABRIÁN, -Ă adj., s. n. (din) ultimul etaj al pliocenului de facies marin. (< fr. calabrien)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

calabrián2 (-la-bri-an) s. n.

calabrián (geol.) s. n. (sil. -bri-an)

Intrare: calabrian (s.n.)
  • silabație: -bri-an
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • calabrian
  • calabrianul
  • calabrianu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • calabrian
  • calabrianului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

calabrian (s.n.)

  • 1. Primul etaj al cuaternarului, caracterizat prin scăderea temperaturii apelor și începutul fenomenului de polaritate normală.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: