CADMIE, cadmii, s. f. Depunere de oxid de zinc impur pe pereții cuptoarelor în care se fabrică zincul. – Din fr. cadmie.

cadmie sf [At: DEX² / Pl: ~ii / E: fr cadmie] Depunere de oxid de zinc impur pe pereții cuptoarelor de zinc.

CADMIE, cadmii, s. f. Depunere de oxid de zinc impur pe pereții cuptoarelor de zinc. – Din fr. cadmie.

CADMIE s.f. Oxid de zinc impur, care se depune pe pereții cuptoarelor de zinc. [Pron. -mi-e, pl. -ii, gen. -iei. / < fr. cadmie, cf. gr. kadmeia].

CADMIE s. f. oxid de zinc impur, care se depune pe pereții cuptoarelor de zinc. (< fr. cadmie, lat. cadmia)

*cádmie f. (lat. cadmia, d. vgr. kadmeia, un mineral care se găsea lîngă orașu Teba, fundat de Cadmu, în Grecia). Chim. Oxid de zinc care se lipește de părețiĭ hornurilor la topirea zinculuĭ. Cadmie fosilă, oxid natural de zinc, galben saŭ roșiatic, întrebuințat ca astringent. V. calamină și tutea.

cadmie (depunere de oxid de zinc) (desp. -mi-e) s. f., art. cadmia (desp. -mi-a), g.-d. cadmii, art. cadmiei

cadmie (depunere de oxid de zinc) (-mi-e) s. f., art. cadmia (-mi-a), g.-d. cadmii, art. cadmiei

cadmie (oxid de zinc) s. f. (sil. -mi-e), art. cadmia (sil. -mi-a), g.-d. art. cadmiei; pl. cadmii