10 definiții pentru cactacee


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cactacée sfp [At: DEX2 / E: fr cactacées] (Bot) 1-2 Cactee (1-2).

CACTACÉE, cactacee, s. f. (Rar) Cactee. – Din fr. cactacée.

CACTACÉE, cactacee, s. f. Cactee. – Din fr. cactacées.

CACTACÉE s.f.pl. Cactee. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. cactacées].

CACTACÉE s. f. pl. familie de plante exotice, cu tulpina cărnoasă și spinoasă: cactusul; cactee. (< fr. cactacées)

CACTACÉE ~ f. 1) la pl. Familie de plante exotice dicotiledonate, adaptate la climă uscată, cu tulpini cărnoase și frunze în formă de țepi, răspândite în regiunile calde ale Americii (reprezentant: cactusul). 2) Plantă din această familie. [Art. cactacea; G.-D. cactaceei; Sil. -ce-e] /<fr. cactacées


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cactacée (rar) s. f., art. cactacéea, g.-d. art. cactacéei; pl. cactacée

cactacée s. f., pl. cactacée


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CACTACÉE s. (BOT.) cactee. (Cactusul este o ~.)

CACTACEE s. (BOT.) cactee. (Cactusul este o ~.)

Intrare: cactacee
substantiv feminin (F142)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cactacee
  • cactaceea
plural
  • cactacee
  • cactaceele
genitiv-dativ singular
  • cactacee
  • cactaceei
plural
  • cactacee
  • cactaceelor
vocativ singular
plural