10 definiții pentru cacadâr


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cacadâr sm [At: ȘEZ. I, 63 / V: ~dăr, căd~, ~așdâr, ~așder, ~azdar, ~azder, carcadel, căcăder, căcădir, căcică~, călcădariu, câcăd~, câcăzdăr / Pl: ~i / E: nct] (Bot; reg) Măceș (Rosa canina).

CACADẤR, cacadâri, s. m. (Bot.; reg.) Măceș. – Et. nec.

CACADẤR, cacadâri, s. m. (Bot.; reg.) Măceș. – Et. nec.

CACADẤR, cacadâri, s. m. (Reg.) Măceș.

CACADÎ́R, cacadîri, s. m. (Regional) Măceș.

cacadî́r m. (cp. cu ung. kakastaré-fa, oțetar, un copac). Mold. Măcieș. Fruct de măcieș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cacadấr (reg.) s. m., pl. cacadấri

cacadấr s. m., pl. cacadấri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CACADÂR s. v. măceș, trandafir sălbatic.

cacadîr s. v. MĂCEȘ. TRANDAFIR SĂLBATIC.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

CACADẤR, cacadâri, s. m. ~ (din ngr. κουκουδέρος (= plin cu semințe) < κούκουδον (= bacă))

Intrare: cacadâr
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cacadâr
  • cacadârul
  • cacadâru‑
plural
  • cacadâri
  • cacadârii
genitiv-dativ singular
  • cacadâr
  • cacadârului
plural
  • cacadâri
  • cacadârilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)