8 definiții pentru căutat (s.n.) cătat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căutát1 sn [At: COD. VOR., 138/8-9 / P: că-u~ / V: căt~, cot~ / Pl: ~uri / E: căuta] 1-52 Căutare (1-52).

CĂUTÁT1 s. n. Căutare. [Pr.: că-u-] – V. căuta.

CĂUTÁT1 s. n. Căutare. [Pr.: că-u-] – V. căuta.

CĂUTÁT1 s. n. Acțiunea de a căuta, căutare. - – Pronunțat: că-u- (și, regional, cău-tat).

CĂUTÁT1 s. n. Căutare. – V. căuta.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

căutát s. n. (sil. că-u-)

Intrare: căutat (s.n.)
  • silabație: că-u-tat
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căutat
  • căutatul
  • căutatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • căutat
  • căutatului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cătat
  • cătatul
  • cătatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cătat
  • cătatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

căutat (s.n.) cătat

  • 1. Acțiunea de a căuta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: căutare

etimologie:

  • vezi căuta
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM