9 definiții pentru cărvunar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cărvunár sm [At: DEX / Pl: ~i / E: cf it carbonaro] 1 (Lpl) Elemente progresiste care au inițiat, la începutul sec. XIX, în Țara Românească și în Moldova, o mișcare reformatoare, reprezentând interesele boierilor liberali și ale negustorilor. 2 Membru al cărvunarilor (1)

CĂRVUNÁR, cărvunari, s. m. (La pl.) Nume dat, prin asociație cu carbonarii italieni, elementelor progresiste care au inițiat, la începutul sec. XIX, în Țara Românească și în Moldova, o mișcare reformatoare, reprezentând interesele boierilor liberali și ale negustorilor; (și la sg.) membru al acestei mișcări. – Cf. it. carbonaro.

CĂRVUNÁR, cărvunari, s. m. (La pl.) Nume dat, prin asociație cu carbonarii italieni, elementelor progresiste care au inițiat, la începutul sec. XIX, în Țara Românească și în Moldova, o mișcare reformatoare, reprezentând interesele boierilor liberali și ale negustorilor; (și la sg.) membru al acestei mișcări. – Cf. it. carbonaro.

CĂRVUNÁR s. m. v. carbonar.

CĂRVUNÁR ~i m. (în Moldova și în Țara Românească) Participant la mișcarea reformatoare ce reprezenta interesele boierimii liberale și ale negustorilor. /cf. it. carbonaro

carbonár sm [At: SADOVEANU, N. F. 120 / V (înv) căr~, cărvunár / Pl: ~i / E: it carbonaro] Membru al unei organizații revoluționare secrete din Italia, care a luptat, la începutul sec. al XIX-lea, împotriva dominației străine și pentru unitatea Italiei.

*carbonár m. (it. carbonaro, cărbunar fiind-că la început eĭ se adunaŭ în pădurĭ). Adept al carbonarizmuluĭ supt pretext că face cărbunĭ. Fig. Democrat prea înaintat. – Și cărvunar (ngr. karvunáris).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cărvunár s. m., pl. cărvunári

cărvunár s. m., pl. cărvunári

Intrare: cărvunar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cărvunar
  • cărvunarul
  • cărvunaru‑
plural
  • cărvunari
  • cărvunarii
genitiv-dativ singular
  • cărvunar
  • cărvunarului
plural
  • cărvunari
  • cărvunarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)