cărbunărie¹ sf [At: DA ms 39 / Pl: ~ii / E: cărbune + -ărie] 1-2 Loc (sau cuptor) unde se fac cărbuni (7) de lemn Si: (reg) bocșă. 3-4 Magazie de cărbuni (7, 12). 5-6 (Csc) Cărbuni (7, 12) mulți, îngrămădiți la un loc.

cărbunărie² sf [At: DA / E: cărbunar + -ie] 1-3 Meseria de cărbunar (1-3).

CĂRBUNĂRIE sf. 1 Loc în pădure unde se ard lemnele spre a le preface în cărbuni ¶ 2 Loc unde se păstrează sau se vînd cărbuni.

CĂRBUNĂRIE, (1) cărbunării, s. f. 1. Loc sau cuptor unde se fac cărbuni de lemn; magazie de cărbuni. Cărbunăria era așezată chiar pe malul Dunării. DUNĂREANU, CH. 197. 2. (Rar) Meseria cărbunarului.

CĂRBUNĂRIE, (1) cărbunării, s. f. 1. Loc sau cuptor unde se fac cărbuni de lemn; magazie de cărbuni. 2. (Rar) Meseria cărbunarului. – Din cărbune + suf. -ărie.

CĂRBUNĂRIE ~i f. Loc unde se fac cărbuni din lemn. [Art. cărbunăria; G.-D. cărbunăriei; Sil. -ri-e] /cărbune + suf. ~ărie

cărbunărie f. 1. locul unde se fac cărbuni; 2. depozit sau magazie de cărbuni.

cărbunăríe f. Locul unde se fac saŭ se vînd cărbuniĭ (de lemn).

cărbunărie s. f., art. cărbunăria, g.-d. art. cărbunăriei; pl. cărbunării, art. cărbunăriile (desp. -ri-i-)

cărbunărie s. f., art. cărbunăria, g.-d. art. cărbunăriei; pl. cărbunării, art. cărbunăriile

cărbunărie s. f., art. cărbunăria, g.-d. art. cărbunăriei; pl. cărbunării, art. cărbunăriile

CĂRBUNĂRIE s. (reg.) bocșă.

CĂRBUNĂRIE s. (reg.) bocșă.