10 definiții pentru căldărar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căldărár [At: IORGA, S. D. V, 7 / V: (îrg) caldar~ / Pl: ~i / E: căldare + -ar] 1-2 sm Meșteșugar care face sau repară căldări (1) sau alte vase de aramă Si: căldăraș2 (1-2). 3 sm Negustor de căldări (1) sau alte vase de aramă. 4 sn Lemn care ține lanțul căldării.

CĂLDĂRÁR, căldărari, s. m. Meșteșugar care face sau repară căldări (I) și alte vase (de aramă). – Căldare + suf. -ar.

CĂLDĂRÁR, căldărari, s. m. Meșteșugar care face sau repară căldări (I) și alte vase (de aramă). – Căldare + suf. -ar.

CĂLDĂRÁR, căldărari, s. m. Meșteșugar care face sau repară căldări și alte vase de aramă.

CĂLDĂRÁR, căldărari, s. m. Meșteșugar care face sau repară căldări și alte vase de aramă. – Din căldare + suf. -ar.

CĂLDĂRÁR ~i m. Meșter care face căldări și alte vase. /căldare + suf. ~ar

căldărar m. cel ce face sau vinde căldări sau alte vase de aramă.

căldărár m. Care face saŭ vinde căldărĭ și alte lucrurĭ de aramă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

căldărár s. m., pl. căldărári

căldărár s. m., pl. căldărári


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

căldărár, căldărari, s.m. – Meșteșugar care face căldări; meșteșug specific țigănesc. ♦ (onom.) Căldărar, Căldăraru, Căldăraș, nume de familie (20 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din căldare + suf. -ar (DEX, MDA).

Intrare: căldărar
căldărar substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căldărar
  • căldărarul
  • căldăraru‑
plural
  • căldărari
  • căldărarii
genitiv-dativ singular
  • căldărar
  • căldărarului
plural
  • căldărari
  • căldărarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)