10 definiții pentru cârnosi cârnoși


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cârnosi1 [At: CREANGĂ, P. 21 / V: ~oși / Pzi: ~sesc / E: ns cf cărnos] 1 vt A rupe carnea în bucăți Si: a măcelări. 2-3 vt A sfâșia pe cineva sau o bucată de carne. 4 vi (Fig) A munci (greu). 5 vt (Fig) A necăji pe cineva. 6 vt (Fig) A chinui. 7 vr A se hârjoni. 8 vr A se înmuia asemenea cărnii. 9 vr A dobândi culoarea cărnii.

CÂRNOSÍ1, cârnosesc, vb. IV. Tranz. A sfâșia pe cineva sau o bucată de carne. – Et. nec. Cf. cărnos.

CÂRNOSÍ1, cârnosesc, vb. IV. Tranz. A sfâșia pe cineva sau o bucată de carne. – Et. nec. Cf. cărnos.

A CÂRNOSÍ ~ésc tranz. 1) rar A rupe în bucăți (cu mâinile, cu colții, cu ghearele etc.); a sfâșia; a sfârteca. 2) (piei de animale) A pregăti pentru tăbăcit, înlăturând rămășițele de carne. /Orig. nec.

CÎRNOSÍ, cîrnosesc, vb. IV. Tranz. (Rar) 1. A sfîșia, a face bucăți. De i-ar împinge păcatul să-mi deschidă ușa, halal să-mi fie! Știu că i-aș cîrnosi și i-aș jumuli. CREANGĂ, P. 21. 2. (În industria tăbăcăriei) A prepara o piele, curățind-o de carne. (Refl. pas.) [Pieile] se cîrnosesc, adecă se curăță de toată carnea ce a putut rămînea pre dînsele la jupuitul vitei. I. IONESCU, M. 698.

cîrnosésc v. tr. (d. carne). Est. Ĭaŭ carnea (de pe o pele răzuind-o). Sfîșiĭ, mănînc carnea de pe (ca lupu oile). Pișc, cĭupesc în glumă. Și cărn-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cârnosí1 (a ~) (a sfâșia) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cârnosésc, imperf. 3 sg. cârnoseá; conj. prez. 3 să cârnoseáscă

cârnosí (a sfâșia) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cârnosésc, imperf. 3 sg. cârnoseá; conj. prez. 3 sg. și pl. cârnoseáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÂRNOSÍ vb. v. ciopârți, sfârteca, sfâșia.

cîrnosi vb. v. CIOPÎRȚI. SFÎRTECA. SFÎȘIA.

Intrare: cârnosi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cârnosi
  • cârnosire
  • cârnosit
  • cârnositu‑
  • cârnosind
  • cârnosindu‑
singular plural
  • cârnosește
  • cârnosiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cârnosesc
(să)
  • cârnosesc
  • cârnoseam
  • cârnosii
  • cârnosisem
a II-a (tu)
  • cârnosești
(să)
  • cârnosești
  • cârnoseai
  • cârnosiși
  • cârnosiseși
a III-a (el, ea)
  • cârnosește
(să)
  • cârnosească
  • cârnosea
  • cârnosi
  • cârnosise
plural I (noi)
  • cârnosim
(să)
  • cârnosim
  • cârnoseam
  • cârnosirăm
  • cârnosiserăm
  • cârnosisem
a II-a (voi)
  • cârnosiți
(să)
  • cârnosiți
  • cârnoseați
  • cârnosirăți
  • cârnosiserăți
  • cârnosiseți
a III-a (ei, ele)
  • cârnosesc
(să)
  • cârnosească
  • cârnoseau
  • cârnosi
  • cârnosiseră
cârnoși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cârnosi cârnoși

  • 1. A sfâșia pe cineva sau o bucată de carne.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: ciopârți sfârteca un exemplu
    exemple
    • De i-ar împinge păcatul să-mi deschidă ușa, halal să-mi fie! Știu că i-aș cîrnosi și i-aș jumuli. CREANGĂ, P. 21.
      surse: DLRLC

etimologie: