10 definiții pentru băsnar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BĂSNAR, băsnari, s. m. (Înv.) Persoană care scornește basne, povestiri mincinoase, relatări false. – Basnă + suf. -ar.
BĂSNAR, băsnari, s. m. (Înv.) Persoană care scornește basne, povestiri mincinoase, relatări false. – Basnă + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
băsnar sm [At: ZILOT, CRON. 342 / Pl: ~i / E: basn(ă) + -ar] 1-2 (Înv) Persoană care spune (sau inventează) basme Si: bâguitor, bărfitor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
băsnar s.m. (înv.) Persoană care spune sau născocește basne, povestiri mincinoase, relatări false. • pl. -i. /basnă + -ar.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
†BĂSNAR sm. Care istorisește basme, povestiri mincinoase, fabule: au făcut ca marele istoric să nu mai fie tratat de ~ (I.-GH.) [basn].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BĂSNAR, băsnari, s. m. (Învechit) Cel care spune sau născocește basme, născocitor de povestiri fantastice și mincinoase. Au venit împrejurări cari... au făcut, ca marele istoric [Herodot] să nu mai fie tratat de băsnar! GHICA, S. 294.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BĂSNAR, băsnari, s. m. (Înv.) Persoană care născocește povestiri fantastice, mincinoase. – Din basn (= basm) + suf. -ar.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BĂSNAȘ sm. = BĂSNAR.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
băsnar (rar) s. m., pl. băsnari
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
băsnar (rar) s. m., pl. băsnari
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
băsnar s. m., pl. băsnari
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
băsnar, băsnarisubstantiv masculin
- 1. Persoană care scornește basne, povestiri mincinoase, relatări false. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Au venit împrejurări cari... au făcut, ca marele istoric [Herodot] să nu mai fie tratat de băsnar! GHICA, S. 294. DLRLC
-
etimologie:
- Basnă + sufix -ar. DEX '98 DEX '09