opțiuni
  • info

6 definiții pentru bălăbănit (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂLĂBĂNIT2, -Ă, bălăbăniți, -te, adj. (Despre mers, pași) Legănat; șovăitor. – V. bălăbăni.

BĂLĂBĂNIT2, -Ă, bălăbăniți, -te, adj. (Despre mers, pași) Legănat; șovăitor. – V. bălăbăni.

bălăbănit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: bălăbăni] 1-3 (D. mers) Care este (nesigur), lent și împleticit Si: (reg) bălălău (1-3)2. 4 Zgâlțâit2. 5 Șovăitor.

bălăbănit1 s.n. Faptul de a (se) bălăbăni. • /v. bălăbăni.

bălăbănit2, -ă adj. (despre mers, pași) Care este legănat, șovăitor. • pl. -ți, -te. /v. bălăbăni.

BĂLĂBĂNIT, -Ă, bălăbăniți, -te, adj. (Despre pas, mers) Legănat; șovăitor. În pas bălăbănit suim pe deal. BENIUC, V. 45.

BĂLĂBĂNIT, -Ă, bălăbăniți, -te, adj. (Despre mers, pas) Legănat; șovăitor. – V. bălăbăni.

Intrare: bălăbănit (adj.)
bălăbănit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bălăbănit
  • bălăbănitul
  • bălăbănitu‑
  • bălăbănită
  • bălăbănita
plural
  • bălăbăniți
  • bălăbăniții
  • bălăbănite
  • bălăbănitele
genitiv-dativ singular
  • bălăbănit
  • bălăbănitului
  • bălăbănite
  • bălăbănitei
plural
  • bălăbăniți
  • bălăbăniților
  • bălăbănite
  • bălăbănitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bălăbănit, bălăbănităadjectiv

  • 1. Despre mers, pași: legănat, șovăitor. DEX '09 DLRLC
    sinonime: legănat șovăitor
    • format_quote În pas bălăbănit suim pe deal. BENIUC, V. 45. DLRLC
etimologie:
  • vezi bălăbăni DEX '09 DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.