10 definiții pentru butonare (apretare)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUTONARE2 s. f. Procedeu de apretare a țesăturilor de lână, prin care fibrele sunt aglomerate sub formă de bobițe pe una dintre suprafețe, în scopul obținerii unui anumit aspect. – Din buton.

butonare sf [At: DEX2 / E: buton] Procedeu de apretare a țesăturilor de lână, prin care fibrele sunt aglomerate sub formă de bobițe pe una din suprafețe în scopul obținerii unui anumit aspect.

butonare1 s.f. Procedeu de apretare a țesăturilor de lînă, prin care fibrele sînt aglomerate sub formă de bobițe pe una dintre suprafețe pentru a obține un anumit aspect; butonaj. • pl. -ări. /v. butona1.

butonare2 s.f. (fam.) Acțiunea de a butona2 și rezultatul ei. • pl. -ări. /v. butona2.

BUTONARE s. f. Procedeu de apretare a țesăturilor de lână, prin care fibrele sunt aglomerate sub formă de bobițe pe una dintre suprafețe în scopul obținerii unui anumit aspect. – Din buton.

BUTONARE s.f. 1. Acțiunea de a butona; butonaj. 2. Procedeu de apretare a țesăturilor de lînă, prin care fibrele sunt aglomerate sub formă de bobițe pe una dintre suprafețe, pentru a se obține un anumit aspect. [< butona].

BUTONARE s. f. 1. acțiunea de a butona; butonaj. 2. procedeu de apretare a țesăturilor de lână, prin care fibrele sunt aglomerate sub formă de bobițe pe una dintre suprafețe, pentru un anumit aspect. (< butona)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

butonare s. f., g.-d. art. butonării

butonare s. f., g.-d. art. butonării

butonare s. f., g.-d. art. butonării

Intrare: butonare (apretare)
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • butonare
  • butonarea
plural
  • butonări
  • butonările
genitiv-dativ singular
  • butonări
  • butonării
plural
  • butonări
  • butonărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

butonare, butonărisubstantiv feminin

  • 1. (numai) singular Procedeu de apretare a țesăturilor de lână, prin care fibrele sunt aglomerate sub formă de bobițe pe una dintre suprafețe, în scopul obținerii unui anumit aspect. DEX '09 DN
etimologie:
  • buton(a) DEX '09 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.