BUTOIU (pl. -oaie) sn. 1 Vas mai mic decît butea (de 50-75 de vedre sau ceva mai mult), Mold. „poloboc” (🖼 691): ~ de vin, de oțet, de rachiu, de untdelemn ¶ 2 familiar ~ fără fund, bețivan ¶ 3 Băn. 🏚 Trunchiu de lemn scobit prin care curge apa sub roata morii.

butoiu n. vas mai mic decât butia, în special pentru rachiu (50 – 80 vedre): vinul dintr’o butie se poate deșerta în mai multe butoaie.

BUTOIAȘ Mold. Trans. BUTOIEȘ (pl. -șe) sn. dim. BUTOIU.

butoiu, -toaie.