17 definiții pentru butic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUTIC, buticuri, s. n. Magazin mic și luxos, cu mărfuri, în general de serie mică. [Var.: buti s. f.] – Din fr. boutique.

butic2 sn [At: DEX2 / V: / E: fr boutique] 1 (Frm) Magazin mic (și luxos), cu mărfuri, în general de serie mică. 2 (Pex) Magazin mic cu diverse mărfuri de uz curent.

butic s.n. Magazin mic și luxos, în care se vînd confecții elegante de serie mică. ♦ Ext. Magazin de dimensiuni reduse, cu amenajări modeste, în care se vînd diferite mărfuri, mai ales mărunțișuri. • pl. -uri. /<fr. boutique.

BUTIC, buticuri, s. n. (Franțuzism) Magazin mic și luxos, cu mărfuri, în general de serie mică. [Var.: buti s. f.] – Din fr. boutique.

BUTIC s. n. magazin mic, în care se vând confecții de serie mică. (< fr. boutique)

butic s. n. (com.; franțuzism) ♦ 1. Magazin mic în care se desfac confecții, de obicei de serie mică ◊ „Suflarea feminină a căutat, a sondat, a defrișat magazine și boutique-uri întru aflarea lenjeriei adecvate.” Săpt. 31 X 75 p. 8. ◊ „O parte din modelele prezentate vor fi puse în vânzare la «boutique»-ul «Moda», al Centrului de îndrumare a producției și creației meșteșugărești, un mic magazin de prezentare a creației de gen a meșteșugarilor.” R.l. 15 III 76 p. 3; v. și Cont. 14 V 71 p. 6, I.B. 19 VII 79 p. 2, R.l. 12 VIII 80 p. 3. ♦ 2. (Sens dezvoltat după 1989, de multe ori peiorativ) Magazin de dimensiuni reduse, amenajat fără pretenții și care vinde mărunțișuri ◊ „Cred că peste 90% din buticuri sunt de tipul consignației cu marfă străină.” R.lit. 18 VII 91 p. 2. ◊ „Închiriez apartament două camere [...] posibilități firmă străină, cabinet medical, butic [...]” R.l. 20 XI 91 p. 7 [pron. butic; var. butică; boutique] (din fr. boutique; R. Zafiu în Luc. 13/92 p. 5; DN3, DEX-S – sensul 1.)

BUTIC ~uri n. Magazin mic și luxos (cu mărfuri de serie mică). /<fr. boutique

BUTI s. f. v. butic.

buti1 sf [At: REV. CRIT. III, 91 / V: butic1, butig / Pl: ~ici și ~ ice / E: bute + -ică] (Reg) Putină cu capac Si: ghiob, ștenduleț.

BUTI s.f. (Franțuzism) Prăvălie mică (cu mărfuri ocazionale, unicate sau de artizanat). [Var. (după unele surse) butic. / < fr. boutique].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

butic, buticuri s. n. magazin mic și modest profilat pe vânzarea de mărunțișuri

Intrare: butic
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • butic
  • buticul
  • buticu‑
plural
  • buticuri
  • buticurile
genitiv-dativ singular
  • butic
  • buticului
plural
  • buticuri
  • buticurilor
vocativ singular
plural
butică1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buti
  • butica
plural
  • butice
  • buticele
genitiv-dativ singular
  • butice
  • buticei
plural
  • butice
  • buticelor
vocativ singular
plural
butig
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
butică2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buti
  • butica
plural
  • butici
  • buticile
genitiv-dativ singular
  • butici
  • buticii
plural
  • butici
  • buticilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

butic, buticurisubstantiv neutru

  • 1. Magazin mic și luxos, cu mărfuri, în general de serie mică. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.