BURSUCĂ, bursuce, s. f. Plantă erbacee mică, cu flori violete-închis, așezate în formă de spic la vârful tulpinii și fructe capsule (Bartsia alpina). – Din bursuc.

bursucă sf [At: DA / Pl: ? / E: bursuc] 1 Femela bursucului (1). 2 (Reg) Plantă mică, păroasă, cu flori violete, în formă de spic (Barbisia alpina).

bursucă s.f. (bot.) Plantă erbacee mică, din familia scrofulariaceelor, cu florile violet-închis, așezate în formă de spic la vîrful tulpinii și cu fructele capsule (Barbisia alpina). • pl. -ce. și (reg.) bursoacă s.f. /bursuc + -ă.

BURSUCĂ sf. 🌿 Mică plantă ierboasă, ale cărei flori, de un violet închis, sînt îngrămădite în formă de spic la vîrful tulpinei, crește pe locurile stîncoase (Barisia alpina) (🖼 678).

BURSUCĂ, bursuce, s. f. Plantă erbacee mică, cu flori violet-închis, așezate în formă de spic la vârful tulpinii și fructe capsule (Bartsia alpina). – Din bursuc.

BURSUCĂ, bursuce, s. f. Plantă erbacee mică, cu flori violete-închise, așezate în formă de spic la vîrful tulpinii (Bartsia alpina). – Din bursuc.

BURSUCĂ ~ce f. Plantă erbacee de înălțime mică, cu flori de culoare violet-închisă, dispuse în spic la vârful tulpinii, și cu fructe capsule. /Din bursuc

bursucă f. 1. femeiușca bursucului; 2. mică plantă cu frunzele obtuz dințate pe margine și corola păroasă (Bartsia alpina).

bursoacă s.f. v. bursucă.

bursucă (plantă) s. f., g.-d. art. bursucei; pl. bursuce

bursucă (plantă) s. f., g.-d. art. bursucei; pl. bursuce

bursucă (plantă) s. f., g.-d. art. bursucei; pl. bursuce

BURSÚCĂ (< bursuc) s. f. Mică plantă erbacee (5-15 cm) din familia scrofulariaceelor, cu flori violet-închis, dispuse în spic, și fructe capsule, răspîndită în regiunea alpină și subalpină (Bartsia alpina).