5 definiții pentru burdac


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

burdác sn vz bardac

BURDÁC, burdace, s. n. (Reg.) Urcior cu gura strâmtă și cu dop. – Et. nec. Cf. bărdac.

BURDÁC, burdace, s. n. (Reg.) Urcior cu gura strâmtă și cu dop. – Et. nec. Cf. bărdac.

BURDÁC, burdace, s. n. (Reg.) Ulcior cu gura strâmtă și cu dop.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

burdác (reg.) s. n., pl. burdáce

burdác s. n., pl. burdáce

Intrare: burdac
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burdac
  • burdacul
  • burdacu‑
plural
  • burdace
  • burdacele
genitiv-dativ singular
  • burdac
  • burdacului
plural
  • burdace
  • burdacelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)