BUNCĂR, buncăre, s. n. 1. Construcție alcătuită dintr-un recipient de oțel, de beton etc. și un schelet de susținere, destinată depozitării temporare a unor materiale granulare. 2. Cutie metalică destinată depozitării pieselor la mașinile-unelte în vederea prelucrării lor. 3. Compartiment amenajat pe nave pentru depozitarea combustibilului (cărbuni). 4. Mic adăpost blindat; cazemată. – Din germ. Bunker.

buncăr sn [At: DEX² / V: (iuz) ~ncher / Pl: ~e / E: ger Bunker] 1 Construcție dintr-un recipient de oțel, de beton etc. și un schelet de susținere, destinată depozitării temporare a unor materiale granulare. 2 Cutie metalică destinată pieselor la mașinile-unelte, în vederea prelucrării lor. 3 Compartiment amenajat pe nave pentru depozitarea combustibilului. 4 Adăpost blindat.

buncăr s.n. 1 Construcție alcătuită dintr-un recipient de oțel, de beton etc. și un schelet de susținere, destinată depozitării temporare a unor materiale gr anulare. 2 Cutie metalică destinată depozitării pieselor la mașinile-unelte în vederea prelucrării lor. 3 Compartiment amenajat pe nave pentru depozitarea combustibilului. 4 Mic adăpost blindat folosit pentru protecția civililor sau a militarilor în timp de război, în cazul unor atacuri cu arme chimice, biologice, nucleare; cazemată. • pl. -e. /<germ. Bunker; cf. engl. bunker.

BUNCĂR, buncăre, s. n. 1. Construcție alcătuită dintr-un recipient de oțel, de beton etc. și un schelet de susținere, destinată depozitării temporare a unor materiale granulare. 2. Cutie metalică destinată depozitării pieselor la mașinile-unelte în vederea prelucrării lor. 3. Compartiment amenajat pe nave pentru depozitarea combustibilului (cărbuni). 4. Mic adăpost blindat; cazemată. – Din germ. Bunker. Cf. rus. bunker.

BUNCĂR, buncăre, s. n. Siloz de înmagazinare a cărbunilor sau a minereurilor. Noroc de bătrîn că sta lîngă buncăr și m-a scos. DAVIDOGLU, M. 71. ♦ Compartiment destinat depozitării cărbunilor la navele care folosesc cărbuni.

BUNCĂR, buncăre, s. n. 1. Depozit de înmagazinare a cărbunilor sau a minereurilor. 2. Pîlnie de alimentare cu cărbuni a locomotivelor. 3. (Mil.) Mic adăpost blindat. – Germ. Bunker.

BUNCĂR s.n. 1. Siloz în care se înmagazinează cărbuni, minereuri etc. ♦ Depozit de combustibil pe o navă; (p. ext.) combustibilul navei. 2. Pîlnie de alimentare cu cărbuni a locomotivelor. 3. (Mil.) (Mic) adăpost blindat. [Pl. -re, var. buncher s.n. / < germ. Bunker, cf. engl. bunker].

BUNCĂR s. n. 1. siloz în care se înmagazinează cărbuni, minereuri etc. ◊ compartiment în care se înmagazinează combustibilul, pe o navă. 2. pâlnie de alimentare cu cărbuni a locomotivelor. 3. adăpost blindat, cazemată. (< germ. Bunker)

buncher sn vz buncăr

puncăr^[1] sn vz buncăr

BUNCHER s.n. v. buncăr.

buncăr s. n., pl. buncăre

buncăr s. n., pl. buncăre

buncăr

BUNCĂR s. (MIL.) cazemată.