9 definiții pentru bucsău


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUCSẮU s. m. Arbust ornamental din familia leguminoaselor, cu ramuri lungi, verzi-albăstrui, cu frunze simple și cu flori mari, galbene, plăcut mirositoare (Spartium junceum).Cf. lat. buxus.

BUCSẮU s. m. Arbust ornamental din familia leguminoaselor, cu ramuri lungi, verzi-albăstrui, cu frunze simple și cu flori mari, galbene, plăcut mirositoare (Spartium junceum).Cf. lat. buxus.

BUCSẮU s. m. Arbust ornamental din familia leguminoaselor, cu ramuri lungi, verzi-albăstrui, cu frunze puține și cu flori mari, galbene, plăcut mirositoare (Spartium junceum).Lat. lit. buxus.

bucsău n. plantă cultivată prin grădini pentru florile sale frumoase și odorante (Spartium junceum). [Derivat din bucsi și numită astfel după inflorescența sa].

bucsắŭ m. (vulgarizm d. lat. buxus, cimșir?). Un copăcel papilionaceŭ care crește pin sudu Eŭropei și se cultivă la noĭ pin grădinĭ (spártium júnceum).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bucsắu s. m., art. bucsắul

bucsău s. m., art. bucsăul


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BUCSĂU s. (BOT.; Spartium junceum) (reg.) scai-de-papură.

BUCSĂU s. (BOT.; Spartium junceum) (reg.) scai-de-papură.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SPARTIUM L., SPARTIUM, BUCSĂU, fam. Leguminosae. Gen cu o singură specie: S. junceum L. Originară din regiunile mediteraneene și Insulele Canare. Înflorește vara. Flori mari, galbene, parfumate, dispuse în raceme terminale. Arbust, cca 3,5 m înălțime, ramuri lungi, cilindrice, glauce. Lujerii tineri zvelți cu dungi subțiri, albicioase, de obicei fără frunze sau cu cîteva foarte mici, simple, alungit-eliptice sau lanceolate, preiau funcția frunzelor. Fructele sînt păstăi liniare, pubescente, 10 cm lungime comprimate (Pl. 68, fig. 383).

Intrare: bucsău
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucsău
  • bucsăul
  • bucsău‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bucsău
  • bucsăului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)