13 definiții pentru bucoavnă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bucoavnă sf [At: (a. 1777) IORGA, S. D. XIII, 13 / Pl: ~ne /E: vsl азъвоуковъно] (Înv) 1 Abecedar. 2 (Pex) Carte (bisericească) tipărită cu litere chirilice. 3 (Pex; prt) Carte veche.

BUCOÁVNĂ, bucoavne, s. f. (Înv.) Abecedar (cu caractere chirilice); p. gener. carte veche tipărită cu litere chirilice. – Din sl. azŭbukovĭno.

BUCOÁVNĂ, bucoavne, s. f. (Înv.) Abecedar (cu caractere chirilice); p. gener. carte veche tipărită cu litere chirilice. – Din sl. azŭbukovĩno.

BUCOÁVNĂ, bucoavne, s. f. (Învechit și arhaizant) 1. Abecedar (cu caractere chirilice). Cei de la bucoavnă rîvneau la dînșii [la cei înaintați la învățătură] cum vorbeau păsărește. GHICA, S. 50. 2. Carte (bisericească) tipărită cu litere chirilice. Sînt cu ceară picurate Filele-n bucoavna mea, Dar citesc cum pot în ea. COȘBUC, P. I 325. ♦ (Ironic) Carte veche.

BUCOÁVNĂ, bucoavne, s. f. (Înv. și arh.) Abecedar (cu caractere chirilice); p. ext. carte tipărită cu litere chirilice. – Slav (v. sl. azŭbukovĩno).

BUCOÁVNĂ ~e f. înv. 1) Manual pentru învățarea scrisului și a cititului; abecedar (cu caractere chirilice). 2) Orice carte tipărită cu alfabet chirilic. [Sil. bu-coav-] /<sl. azubukovino

bucoávnă (oa dift.) f., pl. e (vsl. azŭbukovĭno, de unde s’a zis întîi azbucoavnă, adică „az, buche”, numele primelor doŭă litere chirilice). Vechĭ. Abecedar. Azĭ. Iron. Carte (hîrțoagă) cu litere chirilice. V. bucvar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bucoávnă (înv.) s. f., g.-d. art. bucoávnei; pl. bucoávne

bucoávnă s. f., g.-d. art. bucoávnei; pl. bucoávne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BUCOÁVNĂ s. v. abecedar.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bucoávnă (bucoávne), s. f.1. Abecedar, enciclopedie (mai ales veche, pe vremea cărților scrise cu litere chirilice). – 2. Carte veche, cărțoi. Sl. azŭbukovĭno, de la azŭ „a” și buky „b”. Cf. azbuche și buche.

Intrare: bucoavnă
bucoavnă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucoavnă
  • bucoavna
plural
  • bucoavne
  • bucoavnele
genitiv-dativ singular
  • bucoavne
  • bucoavnei
plural
  • bucoavne
  • bucoavnelor
vocativ singular
plural

bucoavnă

  • 1. învechit Abecedar (cu caractere chirilice).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: abecedar un exemplu
    exemple
    • Cei de la bucoavnă rîvneau la dînșii [la cei înaintați la învățătură] cum vorbeau păsărește. GHICA, S. 50.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin generalizare Carte veche tipărită cu litere chirilice.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Sînt cu ceară picurate Filele-n bucoavna mea, Dar citesc cum pot în ea. COȘBUC, P. I 325.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. ironic Carte veche.
        surse: DLRLC

etimologie: