opțiuni
  • info
8 definiții pentru brăhnit

Explicative DEX

BRĂHNIT s. n. Faptul de a brăhni; sunetul pe care îl scot căpriorii și căprioarele când simt că sunt în pericol. – V. brăhni.

BRĂHNIT s. n. Faptul de a brăhni; sunetul pe care îl scot căpriorii și căprioarele când simt că sunt în pericol. – V. brăhni.

brăhnit sn [At: DA ms / Pzi: ~uri / E: brăhni] 1 Sunet răgușit și sacadat de spaimă scos de căprioare. 2 Scoatere de brăhnituri (1). corectat(ă)

brăhnit s.n. (reg.) Faptul de a brăhni. ♦ Concr. Sunetul pe care îl scot căprioarele, cerbii cînd simt că sînt în primejdie. • pl. -uri. /v. brăhni.

BRĂHNIT s. n. Faptul de a brăhni; sunetul pe care îl scot căpriorii și căprioarele cînd se sperie.

Ortografice DOOM

brăhnit (reg.) s. n.

brăhnit s. n.

brăhnit s. n.

Arhaisme și regionalisme

brăhnit, (brăhnet), s.n. Sunet scos de căprior, când este în pericol. – Din brăhni.

Intrare: brăhnit
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brăhnit
  • brăhnitul
  • brăhnitu‑
plural
  • brăhnituri
  • brăhniturile
genitiv-dativ singular
  • brăhnit
  • brăhnitului
plural
  • brăhnituri
  • brăhniturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brăhnit, brăhniturisubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a brăhni; sunetul pe care îl scot căpriorii și căprioarele când simt că sunt în pericol. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM
  • 2. Scoatere de brăhnituri. MDA2
etimologie:
  • vezi brăhni DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.